Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Stanjenei

Cu un parfum delicat si de o eleganta deosebita stanjeneii ( iris germanica, iris sibirica) sunt flori de gradina care dau o mare satisfactie cultivatorilor si iubitorilor de flori, rezistente la frig dar si la caldura, prefera soarele si solurile bine drenate. Se gasesc intr-o multitudine  combinatii si nuante de culori si dimensiuni, merita sa fie luati in consideratie la amenajarea unei gradini. Pentru a prelungi inflorirea se indeparteaza inflorescentele ofilite.

Infloresc de primavara devreme pana la inceputul verii si sunt o bucurie:

21

DSC00372

DSC00373

DSC00416

DSC00430

Imi cer scuze pentru calitatea imaginilor si nadajduiesc sa reusiti sa va bucurati de frumusetea lor…

Read Full Post »

Chiar daca e rece totusi nu mai exista nici un dubiu ca a venit primavara …

23

si narcise adorabile…

26

25

micsunele…

32

si lalele bicolore…

dsc00346

Read Full Post »

Hristos a inviat !

dsc00361

Read Full Post »

Ce mai mancam…

Pentru ca e primavara si m-am cam saturat de fasole, cartofi si orez, simtind o imperioasa nevoie de verde, si avand in vedere ca o salata verde proaspata costa aproape o avere si pe deasupra e si plina de pesticide si ingrasaminte, am cutreierat gradina in cautarea unei solutii… si am facut ceea ce fac in fiecare primavara devreme: am adunat papadie si ceva untisor… si le-am spalat.

sal1

Am amestecat frunzele de untisor si de papadie acestea din urma rupte in bucati mai mici, cu suc de lamaie si ulei de masline si pentru ca faceam o supa copiilor am pastrat 2 linguri de morcov si telina rase fin pe care le-am pus deasupra si cam asta a iesit:

sal22

Pot spune ca am servit-o ca atare cu putina paine, de care nu reusesc sa ma despart si ca a fost deosebit de satioasa astfel incat nu am mai simtit nevoia sa mai consum si altceva la masa de pranz…

Imi cer scuze pentru culoare, lumina din bucataria mea e de la un bec economic cu lumina calda si creaza aceasta culoare mai ales ca faianta si gresia sunt portocalii si reflecta cred  culoarea proprie…

Read Full Post »

Un mic motiv de bucurie…

La multi ani tuturor!

Sper ca noul an sa va aduca bucurii duhovnicesti cat mai multe!

Dupa atata ger si ceata… ieri a fost o zi de primavara…

Am inspectat gradina, de care imi e tare dor in aceasta perioada, si am facut o mica descoperire… va las sa va bucurati si voi:

dsc00026

dsc00025

Read Full Post »

Imi este dor…

Poate ca e firesc ceea ce simt si poate ca e un sentiment lipsit de importanta dar totusi trebuie rostit… Imi este dor…Imi este dor de pacea ce-am simtit-o in inima, imi este dor de cei care au adus-o in casa mea… E noapte tarziu si toti ai mei mici si mari dorm linistiti… Focul din soba le incalzeste visele… Am revenit la parter pentru ca mai aveam putina treaba si pentru ca doream sa vad ce mai fac prietenele mele… ce au mai scris , ce le mai preocupa ce mai e nou in viata lor…

Desi nu caut nimic anume pe internet, vizitez cele cateva bloguri ale caror autoare mi-au devenit deosebit de dragi… citesc si imaginea lor imi patrunde in minte cu repeziciune le revad zambind, sau facand gesturi familiare… o adunare de femei , vesele inconjurate de copii si mai veseli … ii revad pe sotii nostri discutand barbateste despre credinta si serviciu. Gandeam pana nu de mult ca dorinta arzatoare de a intra pe internet si a trece in revista blogurile preferate este rezultatul dependentei mele de calculator dar acum realizez ca de fapt nu calculatorul a creat dependenta ci comunicarea …

Multa vreme am crezut ca singuratatea este o realitate a vietii crestine in ziua de azi… Citeam in Noul Testament despre cum petreceau crestinii in vremurile de mult adunandu-se unii pe la altii si impartasindu-si experientele si mai ales credinta si gandeam in sinea mea ca astazi este aproape imposibil sa reusesti sa aduni in acelasi loc mai mult de doi insi care sa gandeasca si sa simta la fel…

Imi aduc cu tristete aminte repetatele randuri in care „prietenii” din copilarie sau de mai tarziu ascultau cu mare ingaduinta si si mai mare lipsa de interes discutiile ce se iscau firave pe marginea credintei pe atunci de abia descoperite… apoi ne-au parasit si pe mine si pe sotul meu considerandu-ne exagerati si uneori chiar habotnici. Incetul cu incetul am inceput sa ne izolam si sa ne inchidem in spatele portii resemnati… Sa nu se inteleaga ca era o suferinta adanca in ruperea legaturilor cu exteriorul ci doar o tristete ca nu aveam cu cine sa ne bucuram de un Dumnezeu atat de minunat… Singurul loc in care ne simteam bine era Biserica… Biserica unde deschisesem ochii mari spre Hristos . Biserica unde un preot cu mult har si multa dragoste reusise sa creasca in jurul dansului o comunitate aproximativ uniforma din punctul de vedere a credintei – oameni din toate colturile Bucurestiului care bateau drumul pentru fiecare slujba ca sa simta ceea ce toti simteam in acea mica bisericuta -pe acasa . Asfel fiecare Duminica era o oaza de liniste .

Dar Domnul a Carui plan nu il cunoastem a randiut ca acest om extraordinar sa fie luat la Dansul si astfel desi am incercat din greu sa ne mentinem uniti nu am reusit caci fiecare a fost luat pe nepregatite de aceasta pierdere si reactiile au fost diferite .

Domnul nu lasa pe nimeni nemangaiat si astfel din bratele unui bun duhovnic am fost ridicati in bratele altuia si mai iscusit… Aici totul era nou iar singuratatea noastra care alta data ne insotea pretutindeni a inceput sa se indeparteze… Toata viata noastra s-a schimbat…. Am primit o multime de daruri: in primul rand am fosti primiti de comunitatea crestina de aici cu multa dragoste, in al doilea rand Domnul ne-a daruit niste prieteni minunati… si ceea ce conteaza cel mai mult este ca putem sa ne bucuram impreuna de faptul ca suntem ortodocşi…

La inceput cand sotul meu nu ii cunostea deoarece tineam legatura mai mult pe net cu ei ma intreba curios dar si evident intrigat „ce aveti sa va spuneti?”. Mai tarziu am inceput sa ii impartasesc din informatiile pe care le primeam insotite de atata dragoste si delicatete si in curand am ajuns ca sa citim impreuna cele scrise pe aceste bloguri minunate… si sa ne bucuram impreuna ca putem face schimb de pareri si bucurii duhovnicesti … Dar cea mai mare surpriza care pentru mine a fost ca un medicament impotriva tristetii si izolarii a fost momentul in care timizi dar cu aceeasi dorinta arzatoare am reusit sa ne adunam sub un singur acoperis… A fost minunat… afost de-a dreptul ireal… sa fie atata pace, liniste si consens intre niste oameni care se vedeau aproape pentru prima data… Cu totii suntem diferiti unul de altul; ca fire dar si ca mod de exprimare si cu toate acestea nimic nu ne-a tulburat cele cateva ore in care timpul a zburat cu repeziciune… Era o admosfera dominata de bucurie , atata bucurie cat nu incape intr-un singur suflet… si pentru aceste trairi e nevoie de un singur liant- Dumnezeu- caci spune Hristos : Acolo unde se vor strange doi in numele Meu voi veni si eu in mijlocul vostru …

Am fost in tineretea mea (si cand spun asta ma refer la momentul cand inca nu eram coapta la minte) pe la mai multe tipuri de adunari … (stiu de ce zambiti acum) de exemplu la discoteca, sau la onomastice diverse, am fost la nunta si la botez , am fost chiar si la inmormantare, si am mai fost si printre oameni care credeau ca se aduna in numele credintei facand sacroterapie – dar niciodata , la nici macar una din aceste adunari nu am intalnit pacea si bucuria care am avut-o acum . Am fost alaturi de oameni pe care nu-i vazusem niciodata si totusi discutam de parca ne stiam dintotdeauna…

Astfel ca trebuie sa marturisesc ca eu mi-am primit darurile anul acesta si de la Sfantul Nicolae pentru care voi ramane vesnic copil si de la Domnul nostru Iisus Hristos care se va naste in chip nevazut de Craciun tocmai ca sa ne adevereasca ca nu suntem singuri ca Tatal nostru din ceruri ne cerceteaza si ne raspunde la toate nevoile noastre cat de mici, neinsemnate si copilaresti ar fi… Iar cea mai palpabila dovada ca m-a cercetat este aceea ca a intrat in umila mea casa si inima impreuna cu acesti minunati prieteni pe care mi i-a daruit…. Va multumesc dragele mele prietene cele pe care le-am cunoscut dar si celor pe care nu va stiu dar va simt acolo in spatele condeiului pline de caldura si dragoste frateasca…

Va mai astept cu drag si imi e tare dor de voi de toti…

Read Full Post »

Prima bruma

bruma11

bruma2

Read Full Post »

La multi ani!

7
Dedic acest modest buchet de flori de curte tuturor vizitatorilor acestui blog ce poarta numele Sfintilor Arhangeli Mihail si Gavriil

Read Full Post »

Astazi Biserica praznuieste Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si pentru ca la noi in casa este o sarbatoare deosebita astazi am avut parte de o surpriza deosebita . Cei mici ai mei au decorat toate usile cu stegulete pictate:08111

mi-a facut o deosebita placere chiar daca trebuie sa plec capul ca sa trec pe sub ele…

081111

Lucrurile simple ofera cele mai mari bucurii…

Read Full Post »

Din dragoste…

cadou de la sotul meu… eu una am ramas fara cuvinte!

Read Full Post »

« Newer Posts - Older Posts »