Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 12 mai 2009

Noapte. Copiii dorm iar eu şed in fata unei farfurii cu placinta de branza cu marar, la care ma gandeam de vreo cateva luni  si nu mai ajungeam sa o fac…

O privesc cu pofta , mai gustasem putin inainte la masa de seara impreuna cu copiii,  dar o inghitisem pe fuga fara sa ma gandesc macar cat de aproape imi e copilaria in care bunica o facea destul de des iar eu o savuram cu pofta de copil cuminte si mancacios…

Acum o privesc cu luare aminte… desi arata fantastic, nu seamana cu cea pe care mi-o amintesc, dar gustul e acelasi… ingredientele le stiu pe dinafara… Ma intreb zambind daca ar trebui sa mai mananc la ora asta tarzie , dar nu pot rezista ispitei si obosita fiind profit de mica pauza sa mai stau jos, caci mai am inca treaba…

Infig furculita si gust…splendid…

Dintr-o data se aude un zbieret disperat ca de greiere gâtuit care se apropie din ce in ce mai tare …

Sar ca arsa, si data fiind ora tarzie ma opresc in fata usii de la bucatarie fara sa o deschid si scrutez intunericul ca sa ma dumiresc despre ce e vorba… tiptil, prevazator si atent apare motanul Grila (Tigrila, de fapt) cu ceva tipator in bot… Ma intreb daca e pasare sau liliac, sau ce jivina o fi de face asa un taraboi din gura… Realizez ca e o pasare mica si ies sa vad daca o mai pot salva…

O tinea tacticos de partea din spate iar biata de ea, vie fiind, tipa cat o tinea gura.

Incerc sa ii distrag atentia …pis pis pis… si ii arat mana iar el prostutul lasa pasarea terorizata jos si adulmeca mana .Insfac puiul grabita si intru cu el in casa lasand de data aceasta animalul nauc, total zapacit de disparitia subita a prazii delicioase.

La lumina becului ma priveau doi ochisori negrii de pui de vrabie cu cas la cioc… nu cred ca a avut inca vreo lectie de zbor… O sucesc pe toate partile si constat ca e intacta- la inventar doar cativa fulgi lipsa… sta nemiscat cu gherutele adanc infipte in deget , fara sa scoata un sunet. Il mangai pe cap cu degetul si nu se misca , nu clipeste, nu se zbate… ma gandesc ca e in stare de soc si il bag cu atentie intr-o manusa de bucatarie din prosop, puiul nu da semne de neliniste, continua sa stea nemiscat parca paralizat …

L-am pus la cald gandind ca maine il voi elibera in apropierea cuibului si cu siguranta ca parintii vor veni sa il ia cand il vor auzi tipand…

Pisicul ma priveste cu subinteles pe geamul de la usa … Ma simt vinovata ca i-am luat cina de sub nas si ies la el cu o lingura de placinta, cand ma vede ca il chem sa ii ofer de mancare, toarce recunoscator si mananca cu pofta. Cu siguranta ca puiutul era mai gustos dar nu da semne ca ii pasa…

Ma intorc pe scaun in fata placintei dar nu mai am acelasi entuziasm… pana la urma decid ca o voi manca maine, caci e cu adevarat tarziu pentru orice fel de mancare…

Intr-un fel imi pare rau ca pisicile trebuie sa manance pasari… ma gandesc cu tristete ca in curand voi avea puisori de gaina si boboci si va trebui sa ii pazesc strasnic … de iscusitul vanator….

Read Full Post »