Daca te muti la tara si nu ai nici macar cateva cunostiinte elementare de agronomie iar taranii adevarati (ma refer la vecini) nu au habar cum sa te sfatuiasca risti sa te trezesti in tot felul de situatii cel putin hazlii daca nu de tot rasul… . Ceea ce vedeti in imaginea alaturata se numeste cireşovişin adica, mai pe intelesul tuturor un cires care face visine ( e drept foarte mari si foarte bune).
Totul a inceput de la un imens cires de mai ( adica un soi timpuriu) cu cirese mari si negre, ce sa mai, o adevarata comoara la curtea omului. Va dati seama ce inseamna sa te muti la casa in aprilie si in mai sa ai parte de un festin de cirese dulci si zemoase cum eu, trebuie sa recunosc ca nu mai mancasem pana atunci. Pot spune ca il inteleg pe Creanga ca fura cirese direct din pom si, sigur ca erau mai bune decat cele de capatat, dar o inteleg si pe matusa Marioara pentru ca betia cireselor nu ma furase doar pe mine ci si pe copiii vecinilor carora le era mai usor sa sara gardul si sa se serveasca singuri din pom, decat sa ceara proprietarilor. Avand in vedere ca in curte nu prea erau fructe decat vreo 5 corcodiusi si vita de vie ca in curtea orcarui gospodar beutor care se respecta de pe aici trebuia sa mai plantam si alţi pomi fructiferi. In consecinta in primavara urmatoare am procedat la umplerea grădinii cu pomi fructiferi ca pentru o familie care vrea sa isi răsfeţe copiii (desi atunci nu aveam decat unul si acela mititel). Am redus efectivul de corcodusi la 2 pastrand doar pe aceia cu fructe mari si timpurii, si am scos via lasand doar cateva pentru consum imediat (fapt ce ne-a scazut reitingul in randurile vecinilor care au considerat acest gest de-a dreptul necugetat- cum sa nu faci tu tuica ta si vinul tau). Profitand ca nu e gradina din fata blocului si pot face ce vreau am desfintat podgoria si tuicaria si am plantat cativa pomisori achizitionati din piata care ne-au oferit si ei surprize. Caisii erau zarzari, parul era paducel si prunul era corcoduş (fraţilor nu mai achizitionati pomi fructiferi din piete nu sunt ce par a fi ; daca nu aveti posibilitatea sa luati de la o pepiniera macar cumpăraţi-i din supermarket, sansa sa fie ceea ce e pe eticheta e infinit mai mare).
Am descoperit noi proaspeti agricultori ca sub ciresul nostru au rasarit o multime de pomisori care dupa vastele noastre cunostiinte pareau sa fie ciresi si dupa o mica socoteala ( va imaginati ce planuri ne faceam noi – un cires, doi ciresi, trei ciresi… ce de cireşe! te ia ameteala) am decis sa umplem curtea cu ciresi. Am plantat 7 puieti, care nu au rodit in primii ani dar ce nu face omul cand isi vede visul aproape implinit. Au crescut o splendoare de copaci vigurosi si ramurosi si in al treilea an s-au umplut… de visine. Cine a stiut ca din radacina ciresului dau visini sau ca si mai probabil portaltoiul era visin… acestea sunt lucruri pe care daca nu le afli in vreo scoala sau de la vreun bunic priceput nu le poti afla decat din experienta…
Acum curtea are tot felul de fructe am pus de-a lungul anilor destule si suntem fericiţi ca le avem chiar daca predomina vişinele…
picurideroua 